Frica. Fals. Pericol. Posibil. Frica. Fals, fals, fals... Observatie: fara teama exista doar control.
Admir radacini, admir seva, sangele, venele, arterele, nervii de otel si vasele liberiene si vasele lemnoase. Incerc sa descifrez ceea ce au scris creaturi microscopice pe dinauntrul lor: "Apt pentru a servi".
Admir si nu pot sa ma ridic la inaltimea lor, cand jos cad florile si se sparg. Mii de petale ce nu mai folosesc, poate doar vantului. Parfum fara efect. Doar pentru mine.
Astept la ceea ce pare capatul puterilor, dar niciodata nu se arata a fi. Astept sa plec.
Diavolii educati ai lui C. S. Lewis se bat cu pumnul in piept ca-s cei mai sofisticati straini de aici. As vrea sa votez singurul film pe care nu l-a mai votat nimeni si sa plec satisfacut ca mi-am pierdut laurii in ceata unei revolutii stupide. Tampitii sunt sfinti si confesiunea lor devine lege scrisa cu litere virtuale in culori fals vii, pe pereti virtuali pe care nu-i mai poate sterge nimeni. Niciodata.
Alaturi de zambete, de capete de porci, de flori si caini si plaje intinse, alaturi de iubiti, de oglinzi, de tatuaje sterse si acoperite, de copiii fara vina ai unei mame mult prea tinere, alaturi de muntii de gheata, la capatul lumii, in jungle exotice, pe malul lacului Alaotra sau la Urlatoarea cu totii asteptati orgasmul sintetic, 100% polyester... Inecati in alcool si acid setati-va zambetele si patinati spre infinit pe cabluri din fibra optica la viteze ametitoare. La cat? La ce? Care timp? Care vis?
Oamenii condusi de Hester Prynee descopera absurditatea si devin fascinati. Absurdul devine arta literara la Kafka. Conceptualism la Amis. Absurdul devine lege si in absurd noi credem. Normalitatea ca absurd. O litera intr-un alfabet fals. Inexistenta, dar acceptata. Constiinta te transforma in proscris si ai timp sa admiri tot timpul.
Nu am mai fost de mult aici. E praf. Ma simt obosit, la fel ca acasa.
Va pierd.
Ma intorc cand in ziua de dupa va fi cald si timp. Si vom povesti razand despre tot, in limita cunostintelor si posibilitatilor noastre de a ne exprima ordonat, vesel, indraznet... Ce lumina va fi!
Preotul a spus ca moartea-i o oglinda
Cu margine taioasa si luciul de argint
Sau o femeie care ar vrea sa-i prinda
Pe cei ce aleg sa minta si se mint.
